Zagordu

Cc’era ‘na vota…’u Principe ?! ‘U castiallu?!
No c’’a ‘ssi genti è suverchiàta ‘a gloria
Ca ‘u zappature e llu pecurariallu
Un su’ mai scritti a nullu libbru ‘e storia

E allura ccù d’aggìri de villanu
Scrivu ‘na storia e resta’ ppè ricordu
“C’era ‘nna vota e cc’era’ ‘nu cristianu
chi fù vattiàtu cù Santu Zagordu”

Ohi dame e cavaliari chi sentiti
‘u mme sturcìti ‘u nasu ‘un ve ‘ngrignàti
ca sutta si russìatti chi teniti
ve prantariàti ‘e miariti arrubbati…

…Ccù ‘nu magliune ‘e lana carvellìse
‘a terra chi le ‘n’zanca’ llu carcagnu
Zagordu ccù ‘nu cavuzu ‘e ‘hustàgnu
‘i jurni ‘e ‘hesta scinda’ allu paise

Crisciutu cù’ ‘na troppa ‘e petrusinu
Mamma natura è juta allu speràgnu
Supra ‘i capilli ricci ‘u scuzzettìnu
“Povara umana stirpe cchi guadagnu”

Nascìu gridandu ca vulìa’ lla minna
A ’na pagliera povaru e sarvaggiu
Nulla zampugna le sunàu’ lla ninna
E nun se scommidàu nullu Re Maggiu

E nn’angiuvu allu cialu nun s’è vistu
Ppè d’illu nulla stilla ha scrittu ‘a rotta
Chine adurava a ‘ssu povaru Cristu…
‘u ll’hau purtatu mancu ‘na ricotta

Muartu de friddu e tuttu anniricatu
Primu chi ‘a vita s’’u facìssi amicu
Appena natu s’eradi affucatu
‘nchacchjàtu allu curdune d’’u villìcu

Ma ‘u Patreternu chjinu ‘e cumpassione
De ‘sa criatura nd’àppadi pietate
S’’u pigliadi e llu porta n’sarvazione
“Santu te chiami… e ccù ‘nu Santu ‘e pate…”

Ed a cavallu de ‘nu ciucciariallu
Lassàu Burghjile senza ‘nu turnise
E traghettatu a stiantu ‘u Maricìallu
S’adotta’ lli Terrati ppè paise

Ndù trova bravi genti e core grande
Vrazza rapiarti amure e parra duce
L’hanu vestutu ca ‘u d’avìa’ mutande
Ma le zanzare l’hanu misu n’cruce

D’estate lu mintianu a ‘nu rugagnu
Senza cammìsa ccù ‘na mutandella
Senza n’amicu senza ‘nu cumpagnu…
Illu jucava’ ccù lla pisciarèlla

Ancàva’ lla vuccùzza cù’ n’aggiallu
Zà Hilimena mossa de pietate
Le spitazzàva’ ‘nu tarallu ‘e Aiallu
E lle ‘mbuccàva’ due ‘hicu siccate

Criscìudi sì ma senza ‘na sustanza
E mmò vulire de ‘na sorte ‘ngrata
L’’e jutu ‘e chianu ‘u cuvu ccù lla panza
E a nuadicu è remastu ‘e suppressata

Avìa’ pruvatu puru a jìe alla scova
Senza truvare bona cugnittura
Ma quandu ha vistu ch’eradi ‘na sova
Lassàu lla pinna e lla letteratura

E ssi nde jìudi in Francia a lavurare
Sutta patrune a dire “Signorsì”
Ma ‘nu prugressu ‘u ‘hìcia’ allu parrare…
Doppu cinqu’anni s’ha ‘mparatu “Guì”

“Cheschè vulè- filè- bongiur-bonuì”
ma cchi linguaggiu coloritu e variu
“Madam-Messiù-Bonsuàr e mon amì…”
ed è finitu lu vocabolariu

Passatu ‘u tiampu de l’emigrazione
De ‘sa nova cultura acculturatu
Chjinu ‘e speranze e ccù bona ‘ntenzione
Ritorna allu paise c’ha vassatu

Ndù spoglia Viarnu vesta Primavera
Se ‘hà llu nidu cù’ ‘na rondinella
‘nziami all’aiutu ‘e ‘na brava mugliera
vicinu ‘a jiasia ‘e Santa Marinella

E ppè cumbatte ‘a ‘hame e lla cirànca
Mille mistiari ha fattu ed è llu veru
v’’u ricurdati tutti ‘avanti ‘a banca
‘hacìa’ ccù ‘na divisa ‘u “pistoleru”

Ma ‘i tiampi bialli su’ ccù l’acquazzina
Le caccianu ‘a pistova e resta’ a spassu
E distinatu mberru grama ‘hina
S’accàttadi manìpuva e fragàssu

E ccù lla lenza ‘u chjumbu e llu liviallu
A reminare cavuce e cimentu
‘e Luanguvàrdi a Cletu a Serr’Aiallu…
m’’a chissu ‘u ll’’u ‘hà nullu ‘u munimentu
Partìa’ Zagordu erramu e scintìmu
Ha piarsu li capilli ed’è guagliune
Chine ha pagatu ccù “Pò ne vidimu”
E chine l’ha vrusciatu lu pagliunei

‘Cù s’accattàva’ ‘na televisione
‘un ve ‘haciti gabbu e maraviglia
si ‘a notte le venìa’ lla tantazione
ed’ogne d’annu le nascìa’ ‘na ‘higlia

Amara vita ppè llu sbenturatu
C’un pigliadi ripuasu allu ‘hullùne
Se ‘hà lli cunti e restadi fricatu
Cù Piatru ‘e Bajavàrda allu ritùne

Ma nun si nd’è scurdatu lu Divinu
Ppè chissu l’ha rapiartu ‘nu purtune
Mò ccù llu mantu ‘e Piatru ‘e Cardellinu
Pigliàu ‘nu mianzu postu allu cumune

‘U riastu è storia nova e canusciuta
ccù d’illu mi ccè truavu ppè cumpagnu
mò su’ sett’anni de vita spartuta
sett’anni chi spendimu ‘su guadagnu

De tutti risaputi “Grandi artiari”
A nn’avantare ‘un se speragno ganga
Ca simu d’’u Cumune ‘i moschettiari:
“Zagordu Maurizziu e ‘Ntoniu Scanga”

Mò ‘nziami ad’illu passu ‘i jurni mia
è diventatu cù’ ‘na tantazione
Ca si ‘u lle ‘hazzu ‘i strazzi ‘un signu ia…
Ccù chissu nun cc’è cadi in depressione

Pecchì m’è capitatu cchjù ‘e ‘na vota
De me truvare affrittu ppè ncù guai
Ma standu ‘nziami a chilla capu ciota
D’ogne penziaru amaru me scurdài

‘E ricchie l’aju ‘hatte cù’ ‘nu ciucciu
le sparu botte ppè llu ‘hà sc-cantare
le zumpu n’cuallu dopu chi m’ammucciu…
‘nu spùartu miagliu nun se pùa’ truvare

Buanu c’’u pane l’ha criatu Dia
Però vizzàrru e furbu cù Bettordu
Si parra llu ‘talianu Mamma mia!
E spàntica bramùsu ppè llu sordu

“Io ti conosco” dissa penzierusu
‘nu tizziu ch’era Miadicu o Nutaru
“Io sono quello…” toscu l’ha respusu
“…Quando abbiamo tagliato lo spinaru”

V’’u ricurdati a Gianni ‘u carbiniari ?!
Sacciu ‘na vota cchi ll’ha’ dimmandatu
Ppè ‘nu lavuru ndò llu brigatiari
Illu l’ha dittu “Abbiamo finisciato”

Te squatradi e tte pisa alla statìva
Te dìcia’ chine spenda e cchì guadagna
Cumpari Cicchitanu s’arrestìva
E porta’ corna e sale ca se spagna

Mò penza ch’è finita la gavetta
A Sindaci e Assessuri duna’ fivu
Circandu ‘nu derittu chi l’aspetta…
Ca vùa’ llu postu e llu vuadi “affettivu”

Ma ‘i Santi su’ dde casa m’paradisu
‘a terra è guvernata d’’i cristiani
L’amici su’ d’untati e pasta e risu
E mancu ‘e restatine ppè lli “cani”

Ia l’aju dittu: “’U d’essare siccante
Durmimu a ‘ssu pagliaru ‘e strate strate
L’abbergu è chjinu e puru ch’è vacante
‘e cambare su’ tutte prenotate”

‘A favola è finita d’’u vurgale
‘ncunu ha ridutu e ‘ncunu ha strittu ‘i dianti
ma un puazzu minte ‘u puntu allu finale
ca mancanu ‘i “felici” e lli “cuntianti”

Ca chine ‘un piglia suannu allu cuscinu
E circadi ‘e agguavàre ‘sa vivanza
Ppè dare ‘na via giusta allu distinu
Stà sempre assuggettàtu alla speranza

Ma chi ‘e speranza campa mora’ affrittu
Ca l’onestà nu d’abbita castialli
Ndù gira lla ‘hurtuna cc’è llu dittu…
Ma sempre n’cuvu và alli povarialli

L’eroi d’’u mundu…e cci nde sunu tanti
‘un tenanu curune e pizzi ‘e sita
ma chine cada’ …scùatuva e và avanti
ppè lle gambelle chi le dù lla vita…

….Ia scrissi ccù d’aggiri de villanu
‘na storia chi ve lassu ppè ricordu
aju parratu suvu ‘e ‘nu cristianu…
ma quanti simu ‘i stessi de Zagordu…?



 

Marzo/aprile 2004 - E’ quasi un poemetto quello che dedicai a Santo Zagordo, mio collega di lavoro al comune di lago.Ma, la maschera ironica che ricopre questo personaggio, nasconde le lotte quotidiane dell’uomo semplice, senza Santi in terra…La storia di un povero Cristo che combatte per farsi strada nella vita… - Antonio Scanga -